Pentru voi

Dragele mele , dragi ,

Sa fiți îndrăznețe si ambițioase 

Sa fiți înțelepte si curajoase

Sa credeți in puterea visurilor voastre , visurile care strălucesc in ochișorii voștri minunați , va vor lumina întotdeauna calea 

Sa fiți inconjurate numai de oameni frumoși si buni , asa , ca voi 

Sa va ducă drumurile si deciziile voastre numai spre fericire 

Sa fiți iubite , micuțele mele dragi si sa oferiți din iubirea voastră , mai departe 

Sa stiti ca întotdeauna si pentru totdeauna , eu sunt aici pentru voi , necondiționat .

Cu drag , mama

La multi ani , fetele mele frumoase !

1 Iunie 2016 

 

 

Anunțuri

Despre timp, iubire si familie

Mi am amintit despre cât e de frumos sa ….nu mai fii contratimp, sa te bucuri din plin de plimbările agale , de la școala, ținând de mâna doua năzdrăvane de fetițe , care turuie vrute si nevrute , in drumul nostru spre casa. Despre bucuria din ochii ei , atunci cand suna clopotelul si știe ca vine mami sa o ia , astăzi , de la școala. Si cum ii vad ochișorii cum ma caută cu privirea , imediat ce trece de scările școlii. Si cum imi sare in brațe , aproape sa ma dărâme de bucurie , ca sunt acolo.

Despre dimineți in care zăbovim in pat , făcând planuri si nu alergând sa ajungem care pe unde trebuie .

Avem din ce in ce mai puțin timp pentru lucruri cu adevărat importante , visam la Weekenduri , iar cand vin …..aproape ca nu te poti bucura la maxim , pentru ca nu poti cuprinde totul in 2 zile ….

Avem nevoie de ….timp , pentru noi, pentru familie , pentru cele doua minunății , care așteaptă cu sufletul la gura sa se facă ora 6 , pentru ca mami ajunge dupa ce se trezesc , la amiaza. Si cand ajung ….nu exista bucurie mai mare , decât sa aud de la parter , cum striga încet, pe doua voci „mami, mami”, cu usa deschisă la maxim si cu ochișorii plini de entuziasm.

Recunosc ca mi as dori cu mult mai mult timp ….pentru ele , pentru nevoile lor, pentru a fi cu ele. Încerc din răsputeri ca orele de seara, sa fie unele pline …de povesti, de răbdare pentru fiecare dintre ele , pentru ca fiecare are câte un raport zilnic , de plimbare in parc , sau de poveștile de seara , cu Piticul Loius, Angelica si Mărgica sau Biscuitele Speriat .

Ma uit cât de repede trece timpul , Daria mea se apropie amețitor de 7 ani , iar cea mică acuși împlinește , 3.

Ingrid este argintul viu al casei, s a dezvoltat extraordinar de mult , fizic , emoțional , conversațional etc. Corelează lucruri care ma lasa efectiv cu gura cascată , este atat de inteligenta si organizata , vorbește frumos , este plină de entuziasm si iubire, este o lipicioasa de a dreptul .Daca pana acum tot ceea ce făcea/ vorbea sora ei mai mare , era litera de lege, de acum , lucrurile se schimba. Inițiativa este la ea, culege doar ceea ce considera ea interesant , restul vin de la ea. Este momentul in care își definește extrem de bine personalitatea, o vad zilnic cum analizează, cum ia decizii singura , chiar dacă are doar 3 ani , cum încet , încet , devine selectiva si independenta. Este extrem de Ambitioasa, de altruistă, ii plac pisicuțele la maxim , bijuteriile si gentuțele. Așteaptă cu nerăbdare sa meargă la Gradinita, la toamna, imi amintește din cand in cand , ca va fi „supei, mega, taie”, adica super-mega-tare, superlativele folosite pentru tot ceea ce o bucura la maxim . Vorbește extrem de bine deși este Sâsăita , ne amuza teribil limbajul celor 3 anișori si recunosc cu regret ca ne vor lipsi cuvinte precum „micuite, ieiale, unelusa „sau fraze extrem de amuzante.

Relatia lor este una ….plină de iubire , exceptând micile certuri pe jucării sau rochii. Unde , s au găsit soluții : totul la fel , astfel ca de multe ori sunt întrebata dacă sunt gemene , pentru ca sunt îmbrăcate de foarte multe ori , la fel. Nu ca nu ar exista o diferența vizibila de înălțime între ele , Daria reușind ca la 7 ani , sa poarte încălțări numărul 33 , haine de 9 ani si sa mi ajungă aproape, aproape de umăr.

Daria este si ea intr o continua schimbare, de percepții , de atitudine, de limbaj , ori vestimentație . Da, este extrem de cocheta , este extrem de frumoasa( asta e, cioara e cioara) , este elegantă . Are o feminitate incredibila fata de alte fetițe , ii plac rochiile, ii place sa aibă parul lung .E genul de fetița pasionata de frumos, de stil, n o s o vad clar , cățărată in copaci , nu i place . Este atenta la ea, in ultima vreme , ii place sa fie curată , sa si asorteze hainele , sa decidă singura cum sa se îmbrace .

Este pasionata de citit , recunosc cu mândrie , iar meritul spre rușinea mea este 100% al ei, ca citește orice , încă din toamna trecuta, cand a început reticent , sa încerce , deoarece nu reușea sa citească numele unor prințese , de prin cărțile ei . Se încurca la cuvinte complexe , unde solicita ajutor si unde ii vad curiozitatea de a le înțelege , logic , pentru a si îmbogăți vocabularul . Ii place la școala , este un capitol pe care l a marcat cu dreptul

, cu bucurie si nu cu obligație . Recunosc , este si meritul învățătoarei , care reușește cumva sa abordeze diferit , cel puțin in clasa zero , sistemul educational.

Mi am promis sa revin , mai des, pe blog, ca altădată….acum fug, se vor trezi , avem treaba , ne așteaptă weekendul, planurile pentru vara si pentru vacanța!

2 ani

Am fost atat de prinsa cu diverse lucruri,  timp putin , intoarcerea la servici ,  incat nu am apucat sa  scriu absolut nimic , pe 15 august , cand Ingriduta noastra a implinit 2 ani.Petrecerea a fost una restransa , cu prieteni mici si mari , insa cu multa veselie, energie , tort si dorinte.

Ingrid a  progresat extrem de mult , in ultimele …6 luni .A doua aniversare , ne a prins cu un capitol incheiat cu succes , respectiv renuntarea la pampers .A fost extrem de simplu , ea a fost pregatita pentru asta , asa ca lucrurile au mers foarte bine.Suntem in punctul in care nu mai exista „scapari, accidente” , totul este controlat si gestionat foarte bine de catre pitica.

Conversational , iarasi a inregistrat progrese enorme, adica vorbeste absolut orice , intelegi tot ceea ce doreste, stie sa ceara , stie sa intrebe , sa raspunda .Are niste cuvinte care ne amuza teribil , cum ar fi , biscuite, care este ” niche”.Isi pastreaza cateva cuvinte , pe care doar noi , cei din familie , stim sa le traducem , in rest , vorbeste destul de corect , pentru cei 2 ani ai ei.Au inceput si propozitii scurte, gen , „mami, pec =mami plec”.

Dentitia este aproape completa , cu exceptia unui canin, care ne da mici batai de cap , insa scapam curand .Este extrem de independenta , nu vrea sa urce cu cineva, ci doar singura , supravegheata din spate , de noi.Cele trei etaje ale blocului , le urca singura .Este extrem de vesela si amuzanta, atunci cand zambeste , poti observa cum ii rad inclusiv ochisorii, are o expresie atat de frumoasa, inca te lipesti imediat de ea.Este foarte sociabila , Daria era mai reticenta , spre exemplu .Ingrid , de cateva luni , vorbeste cu oricine, saluta , daca este chemata , se duce, vorbeste , rade.Este foarte curajoasa , vad in ea o persoana extrem de stabila, puternica si ambitioasa , cand va creste.O vad ca va sti ce vrea , atunci cand va fi cazul , este foarte hotarata, in decizii , actiuni.Poti vedea foarte simplu aceste lucruri , inca de acum , desi pare poate nerelevant , conturul personalitatii ei se intrezareste daca stai sa analizezi putin.

Este o perioada foarte frumoasa , in care  , ele doua , se apropie si mai mult , se cunosc si mai mult , incep sa faca echipe , la joaca , sa se ajute , Daria o implica in absolut orice , drept dovada ca ea s a dezvoltat atat de rapid , datorita ajutorului Dariei.Sunt extrem de diferite , insa se completeaza atat de bine.E minunat cand le vad cum isi gasesc activitati comune , cum Daria ii povesteste, cum ii explica atunci cand cea mica  nu reuseste ceva.Au fost surprinse de Alin , acum ceva timp , cand stateau in dormitorul lor , iar Daria ii spunea ca o iubeste si ca vor fi cele mai bune prietene , cand vor fi mari.Exista un soi de  echilibru intre personalitatile lor atat de diferite , tumultul si agitatia Ingridutei sunt atenuate de rabdarea si toleranta Dariei, astfel incat  de cele mai multe ori , nu ies certuri, scantei , cum ne gandeam noi ca va fi , la un moment dat.

E frumos, sunt minunate , in fiecare zi descoperim cate ceva la fiecare , in fiecare zi mai invatam cate ceva.Si stiu ca mai sunt multe lucruri frumoase , care ne asteapta .

Aproape de 2

Putin a mai ramas pana la petrecerea cealalta, a celei mici, din august.Care mica , a crescut si ea , si e din ce in ce mai temperamentala, mai ambitioasa. Ea este opusul Dariei, cred ca am mai zis , este baietoaica, este agitata, este ca o vijelie atunci cand se porneste sau cand nu i iese ceva.Daria este ….feminina, este doclia, calma , ca o ploaie calda , marunta, ea analizeaza inainte, sora ei se arunca direct , fara sa stea pe ganduri.Recunosc , ca pentru fiecare , am invatat sa am abordari diferite , pentru ca ele sunt foarte diferite si pentru ca ce i se potriveste uneia, celeilate ii este total nepotrivit .Si invat multe , cu ele, si sunt convinsa ca mai am multe de descoperit , ca ne astepta niste etape faine rau de tot, cand vor creste si ne vom imprumuta pantofi, margelele, sau vom sta noi , sa ne gandim pe unde iesim sambata seara.Sau cand imi vor marturisi ca s au indragostit si multe altele.Cu ele , fiecare zi e unica , nu am timp sa ma pierd pe vreo canapea , decat atunci cand dorm, restul zilei fiind ocupat 100% de ele.

Cea mica vorbeste in ultimul timp din ce in ce mai mult, mai corect , mai bine directionat.Pentru ca nu foloseste niste cuvinte doar asa , ca le aude , ci le coreleaza , aseza exact cum trebuie.A crescut atat de mult , draga de ea !Nici nu mi vine sa cred ca va implini si ea 2 ani , acusi, acusi.Si e atat de delicioasa , pentru ca pe langa apucaturile de baietoi pe care le vad in ea , are ceva care te face sa o placi pe loc.

La capitolul dezvoltare, parametrii, masuratori , este un copil normal.O vad si pe ea destul de inalta, ca si sora ei, care poarta la picior 31.Are dentitia aproape completa, exceptand caninii, care nu cred ca apar curand.Suntem la etapa de renuntare la pampers , de renuntare la patut, se pare , pentru ca de ceva vreme , se cere cu mine si cu sora ei , la somn , de acomodare cu matusa care va ramane cu ele , cand eu ma voi intoarce la serviciu.Mananca orice, ea nu e mofturoasa , ea accepta orice , e mare fan legume , fructe , e clar ca e a mea .Este innebunita dupa rosii cu branza , dupa ardei rosu, ceapa, cirese, capsuni, orice.Sora ei , este mai selectiva , nu i plac toate.

Adora apa, nisipul, pantofii cu toc , cartile.Este din ce in ce mai atenta la Daria, este reperul ei, tot ce face ea este sfant , Daria are o influenta extrem de mare asupra ei, asadar Daria este ajutorul meu , cand plecam .In masina , Daria este sefa ei , ea ii da apa, biscuitii , suzeta .Acasa , la fel , ea este ajutorul meu , atunci cand e nevoie .

Are un vocabular foarte bogat si amuzant , unele ii ies teribil de amuzante : mococ=morcov, upup=porumb , care mai deunazi era op, spune „pe acoio” , cand vrea intr o anumita directie, pofoiu=portofelul, mani=bani, adei=ardei, papie=farfurie, meseie=mizerie, sapoiu=sapunul, niti=dinti, mafu=parfumul, enei=inel, a meu=al meu, ebelu=porumbelul, neteie=servetele, pie=paine, bataia=bratara.

Are ochii mari si rotunzi , spre verde , parul cretuliu si un zambet strengaresc , care o fac sa te lipesti imediat de ea…

Despre fericire

A fost ziua fericirii.Pe noi ne copleseste in fiecare zi , multumim lui Dumnezeu.Avem sute de motive sa fim fericiti, sa zambim, sa traim frumos.Primele care intra in lista noastra cu fericire si iubire si zambete sunt evident fetele noastre.Care fete,  cresc si ne trezesc la realitate diverse momente, cum ar fi faptul ca acum doua saptamani am inscris copilul mare la scoala.Si daca ea inca nu are emotii prea mari, mie mi s a strans ceva in piept cand am intrat sa o inscriu.Sau cum deunazi , am constatat ca sosetele mele ii vin ei , si ale ei imi vin mie .Constatare venita in urma unui episod in care trebuia sa plec urgent si camera era ocupata de copilul mic care dormea .Asa ca am imprumutat  de la ea si mare mi a fost uimirea cand am observat ca merge.La fel impartim esarfele, parfumurile. Ieri , a urmat un alt episod , haios, emotionant , asteptat de Daria.Mai toate colegele de la gradinita sau prietene , au inceput sa si schimbe dintii.Am discutat care e procesul, cum se intampla, cum vine Zana Maseluta si lasa cadouri, cum mami o sa incerce sa i pastreze intr o cutiuta pe toti etc.Si a tot asteptat.Si nimic. Ea are inca dentitia de lapte, perfecta , integra.Si ne apropiem de 6 ani.Bun.Ieri , a ajuns acasa intr un suflet, emotionata toata, cu niste zeci de intrebari pe secunda, pentru ca , surpriza i se misca un dinte.Si se misca bine de tot, nu i mai dau mai mult de 2 saptamani.Acum, eu recunosc ca nu am cercetat, cautat informatii, cum e mai bine , sa cada singur , sa mergem noi la stomatolog, iar azi mi am propus sa sun stomatologul sa vedem cum e mai bine .De la dintisorul asta care se misca s a creat o nebunie totala.Pentru ca era extrem de fericita ca ii vor cadea dintii :).Si si a anuntat bunici, amici, colegi , ca urmeaza sa intre si ea in randul lumii. Si noi am ramas pret de cateva minute , ieri, cugetand , pe unde au trecut aproape 6 ani, cum urmeaza etape noi.Asadar avem in casa un copil cauia incep sa i cada dintii si unul caruia abia ii apar.Ne am amuzat putin , ieri. Copilul mic , este si el fericit la maxim.Pentru ca devine independent.Pentru ca descopera cate poate sa faca , pentru ca vorbeste aproape orice , iar noi suntem „socati” , pentru ca Daria a vorbit destul de tarziu, respectiv dupa doi ani. Are un vocabular foarte complex , l am pierdut deja din cap , pentru ca le uit , insa ma surprinde cum ii ies din gura cuvinte pe care nici macar nu le am „repetat ” cu ea .Adica , le culege din mers .Aseara a venit la mine in brate si mi a zis „biuza”, adica bluza , pe care a si aratat o.Asadar , toate au logica , sunt corelate corect, stie perfect ce vrea sa spuna .E atat de amuzanta, uneori!Pentru ca incepe perioada in care urechile noastre aud niste cuvinte atat de amuzante, inca uneori le folosim si noi, in joaca cu fetele. Ultimele pe care mi le amintesc sunt : „buca=broasca, bie=bile, nanie=danonino (vede reclama la tv), sasa=sare, giochie=jucarie, piii=copiii, deaca=geaca, cochie=caciula, anu=aluna, op=porumb (pe care il iubeste , efectiv), moc=guma de mestecat. Cand iesim afara imi spune sa i dau „deaca si cochie” , isi ia incaltarile si mi le pune in brate si trebuie sa plecam.Recunoaste locuri in care mergem frecvent, sau stradute .Ne anunta cu doua strazi inainte , ca mergem la Daria , sa o luam de la gradinita , fara sa discutam inainte, unde mergem .La fel , la bunici , sau cand cumparam pizza. Este fascinata de copii, este dependenta de Daria si o iubeste atat de mult! Iarasi, stau si ma uit in spate si constat ca mai am 3 luni pana reincep job-ul, ea implineste 2 ani, Daria merge la scoala…..e un an foarte plin pentru noi, cu episoade de acomodare pentru toata familia, cu reorganizare , cu planificare , de teme, de program , de vacanta, de multe.Sper sa fie un an bun, inceputul a fost nu prea ok…tocmai de trecusem prin doua ture ale minunatei si misterioasei viroze , care ne a lovit pe toti, fara exceptie, caci Ingrid iarasi a racit.Sper sa fim bine si sa se mai aseze niste lucruri , pe care inceputul de an le a vrut asa….aruncate , ca noi sa le prindem apoi. Insa noi tot avem motive de fericire , in fiecare zi , in fiecare secunda !

De la munte

Weekendul asta am fugit la munte.Am facut bagajele, ne am luat copiii si dusi am fost.Asa , pe nepregatite , pe ultima suta de metri.Si a fost foarte frumos.Fetele s au distrat la maxim , noi ne am simtit foarte bine, ba chiar am mancat la un restaurant , ceea ce pentru multi pare imposibil , cum sa faci fata cu doi copii, apuci sa faci ceva, da , apuci sa faci multe daca vrei  , zapada a fost din plin , sanius, obraji cu bujori, si copii fericit.Si parinti multumiti ca au reusit sa fuga un weekend la munte.Si pentru ca ne a placut , peste 2 saptamani repetam figura , cu fetele si cu o gasca mare de prieteni.Abia asteptam, fetele la fel!Daria ne tot intreaba cand se fac doua saptamani !

Această prezentare necesită JavaScript.

 

 

Decalogul febrei

Asadar, noi am inceput anul 2015 , minunat.Cuprinsi de o viroza , cum nu am mai patit de multa vreme.Sau poate deloc, avand in vedere ca Alin a zacut efectiv 5 zile , fara vlaga, sub tratament si la un pas de a ne prezenta la urgente.A urmat Daria, la ea s a manifestat mai putin agresiv , insa mare mi a fost mirarea cand am vazut pentru prima oara  cum termometrul urca ametitor spre 40 , cu antitermice cu tot.A fost momentul in care am mai descoperit niste treburi legate de febra.Si am mai descoperit ca niciodata nu stii suficient de multe si ca fiecare experienta difera si ca sunt multe lectii de insusit.

Daca la Daria am reusit cat de cat ca in 4 zile sa o punem pe picioare, cu Ingrid a fost mult mai dificil.Punctul culminant , la ea s a manifestat.Parca a adunat totul de la ei doi si da i si trage.A fost primul moment in care am fost la un pas , foarte mic , de internare.Asta pentru ca  orice ii ajungea in stomac era scos afara, desi ea incerca sa bea lichide.De mancare nu se punea problema , pentru ca nu putea inghiti cu amigdalele lipite.Am inteles, nici macar n am insistat.Am insistat pe hidratare, controlul febrei.Care febra , ne a scapat de sub control de cateva ori , insa am reusit sa prindem fraiele.Si momentul in care singurele care ajutau erau impachetarile , care au fost sfinte.

Febra care nu ceda sub antitermice , 3 administrate simultan, pe gura, supozitoare, oricum, pentru ca stadiul virozei era mult prea avansat.Dupa 3 zile de antitermice, a urmat antibioticul, pentru ca deja lucrurile s au complicat.
Antibiotic pe care il urmaream ca pe o comoara , si ne rugam sa l tina 30 de minute cat sa fie ok si sa plece din stomac.Nu stiu cum , dar am reusit.Au urmat apoi crizele de epistaxis, despre care recunosc ca nu stiam mai nimic, cum sa o asez , ce sa i fac, cum sa i fac .Am trecut si de astea, slava Domnului.

Si recunosc ca au fost multe necunoscute, pe care cu primul copil nu le am experimentat.Si recunosc ca la un moment dat , m am panicat , eu care sunt foarte stapana pe situatii ce tin de sanatate , pericole.Adica nu sunt genul sa ma blochez , sa fiu inviata cu apa, cum ar veni, ci sunt destul de cerebrala si rapida in reactii atunci cand e nevoie.Insa , starea in care era la un moment dat , Ingrid, letargica, febra atatea zile, nesomn, respiratie extrem de grea , pentru ca erau si niste tone de muci, peste toate, la un pas de deshidratare, m au panicat la un moment dat.

Dupa a treia doza de antibiotic , lucrurile s au mai linistit putin si atunci am avut timp sa mi limpezesc putin mintea si sa vad ce e de facut mai departe.A fost o perioada extrem de dificila.Veneam dupa niste nopti nedormite cu Daria, cu tuse , cu voma, cu febra , cu de toate.Au urmat niste nopti si zile  cu mult peste cele cu Daria, asa ca dupa aproape 2 saptamani de la Revelion , reuseam sa mi spal parul si sa ies o ora din casa.Si sa dorm cateva ore.Si sa constat ca am slabit brusc vreo 3 kg si ca au mai aparut cateva riduri pe fata.Da, pe mine ma consuma foarte mult episoade de genul acestora.

Asadar, ce trebuie sa stii despre febra ….nu i mare lucru , cel mai important este controlul ei si al tau, in momentele alea.Si sa constientizezi ca febra nu i chiar un mare  bau-bau, ci e un semn ca organismul porneste motoarele in lupta cu boala, ca febra e un simptom si nu o boala in sine , ca impachetarile sunt sfinte, ca un copil nu trebuie imbracat mai gros , ci dimpotriva dezbracat la piele in episoade febrile, hidratat, sub orice forma, biberon , lingurinta, seringa, oricum , e vital sa consume lichide, ca inainte de a fugi la spital , e important sa incerci sa i scazi febra si sa nu pleci cu un copil febril in brate, doar pentru ca ai senzatia ca situatia te depaseste.Acelasi lucru il vor face si la spital, scaderea febrei,  in primul rand.

Am re(descoperit) , de fapt am constatat cum ca la noi Panadol este apa de ploaie si singurele care ne au fost aliati au fost Nurofen si Ibalgin.Si supozitoarele, da.

Am scapat , acum fetele sunt bine , sper sa nu mai repetam episoade de genul acesta, desi e cam imposibil , mai ales cand sunt mai multi copii in familie si unul care merge si in colectivitate.