Un capitol

Marturisesc ca m am tinut tare , doar pentru a nu o emotiona pe ea , mai mult decat era.Insa am avut un nod in gat , mai toata serbarea ei.Ultima ei serbare, de la gradinita.S a pregatit foarte mult , a asteptat cu foarte mare nerabdare sa vina si acest moment , desi parca am simtit o ca ar mai vrea un ragaz, ca ar mai vrea ca timpul sa se opreasca putin , acolo.Rolul de anul acesta a fost unul cu o incarcatura suficient de mare , cat sa i ridice emotiile mai mult decat erau .Insa si a dozat totul perfect, mi a demonstrat din nou cat de organizata , cat de stapana pe diverse  situatii poate fi , desi emotiile erau foarte mari.La final, si a imbratisat educatoarea, in semn de multumire pentru tot ceea ce a invatat, pentru cei 3 ani petrecuti impreuna, imbratisare urmata de promisiunea solemna ca isi ia  doar la revedere.Am simtit o ca are regrete, acasa cand am ajuns,  a scos fotografiile de la inceputul gradinitei , cand grupa era completa, si a nominalizat toti colegii si si a amintit momente haioase petrecute cu ei.Am incercat sa o ajut , pentru copii pragurile acestea sunt foarte importante.I am explicat ca intr adevar este un capitol care se incheie , insa vor urma momente frumoase si mai departe , o data cu scoala.I am promis ca vom vizita gradinita , colegii, clasa ei , ori de cate ori va dori acest lucru , ca de anul viitor , Ingrid va invata in aceeasi clasa, cu aceeasi educatoare , chiar cu o parte din colegii mici , care au ramas.Si vom merge in fiecare zi , sa o luam , ocazie cu care va zabovi, in curtea gradinitei , cu colegii ramasi.I am mai spus ca are o invatatoare foarte buna , care nu o va incarca cu teme , dictari , concursuri etc.Si ca se va apropia de ea , asa cum s a apropiat si de educatoare , ca vor veni colegi si prieteni noi in viata ei , ca e o etapa la fel de frumoasa daca stie sa caute momente speciale.

Si a pastrat obiceiul din timpul gradinitei , atunci cand ajungea acasa.Aseza caietele pentru copii, isi punea pantofi cu toc si incepeau gradinita, ea fiind educatoarea, de fapt.A pastrat si acum intonatia, obiceiurile educatoarei, dovada ca a avut un rol important in viata ei, mai ales ca ea este genul de copil care isi cauta repere, modele.

Noi , suntem socati.Pentru ca peste 2 saptamani , ea va implini 6 ani, pentru ca din toamna , ea va fi eleva .Si stam si ne amintim cum abia o puteam aduna , s o luam in brate, la cat de mica era, cand a aparut in viata noastra.Si cum ne uitam si la cealalta , care pe zi ce trece devine si ea un personaj cu dorinte, cu ambitii, cu personalitate.

Acum ne pregatim de vacanta, de petrecerea de ziua ei si de reintoarcerea mea la servici.Cam greu, de altfel, dupa 2 ani , e nevoie de ceva mobilizare , insa daca le stiu pe ele bine , mut muntii din loc daca e nevoie.

Aproape de 2

Putin a mai ramas pana la petrecerea cealalta, a celei mici, din august.Care mica , a crescut si ea , si e din ce in ce mai temperamentala, mai ambitioasa. Ea este opusul Dariei, cred ca am mai zis , este baietoaica, este agitata, este ca o vijelie atunci cand se porneste sau cand nu i iese ceva.Daria este ….feminina, este doclia, calma , ca o ploaie calda , marunta, ea analizeaza inainte, sora ei se arunca direct , fara sa stea pe ganduri.Recunosc , ca pentru fiecare , am invatat sa am abordari diferite , pentru ca ele sunt foarte diferite si pentru ca ce i se potriveste uneia, celeilate ii este total nepotrivit .Si invat multe , cu ele, si sunt convinsa ca mai am multe de descoperit , ca ne astepta niste etape faine rau de tot, cand vor creste si ne vom imprumuta pantofi, margelele, sau vom sta noi , sa ne gandim pe unde iesim sambata seara.Sau cand imi vor marturisi ca s au indragostit si multe altele.Cu ele , fiecare zi e unica , nu am timp sa ma pierd pe vreo canapea , decat atunci cand dorm, restul zilei fiind ocupat 100% de ele.

Cea mica vorbeste in ultimul timp din ce in ce mai mult, mai corect , mai bine directionat.Pentru ca nu foloseste niste cuvinte doar asa , ca le aude , ci le coreleaza , aseza exact cum trebuie.A crescut atat de mult , draga de ea !Nici nu mi vine sa cred ca va implini si ea 2 ani , acusi, acusi.Si e atat de delicioasa , pentru ca pe langa apucaturile de baietoi pe care le vad in ea , are ceva care te face sa o placi pe loc.

La capitolul dezvoltare, parametrii, masuratori , este un copil normal.O vad si pe ea destul de inalta, ca si sora ei, care poarta la picior 31.Are dentitia aproape completa, exceptand caninii, care nu cred ca apar curand.Suntem la etapa de renuntare la pampers , de renuntare la patut, se pare , pentru ca de ceva vreme , se cere cu mine si cu sora ei , la somn , de acomodare cu matusa care va ramane cu ele , cand eu ma voi intoarce la serviciu.Mananca orice, ea nu e mofturoasa , ea accepta orice , e mare fan legume , fructe , e clar ca e a mea .Este innebunita dupa rosii cu branza , dupa ardei rosu, ceapa, cirese, capsuni, orice.Sora ei , este mai selectiva , nu i plac toate.

Adora apa, nisipul, pantofii cu toc , cartile.Este din ce in ce mai atenta la Daria, este reperul ei, tot ce face ea este sfant , Daria are o influenta extrem de mare asupra ei, asadar Daria este ajutorul meu , cand plecam .In masina , Daria este sefa ei , ea ii da apa, biscuitii , suzeta .Acasa , la fel , ea este ajutorul meu , atunci cand e nevoie .

Are un vocabular foarte bogat si amuzant , unele ii ies teribil de amuzante : mococ=morcov, upup=porumb , care mai deunazi era op, spune „pe acoio” , cand vrea intr o anumita directie, pofoiu=portofelul, mani=bani, adei=ardei, papie=farfurie, meseie=mizerie, sapoiu=sapunul, niti=dinti, mafu=parfumul, enei=inel, a meu=al meu, ebelu=porumbelul, neteie=servetele, pie=paine, bataia=bratara.

Are ochii mari si rotunzi , spre verde , parul cretuliu si un zambet strengaresc , care o fac sa te lipesti imediat de ea…

Noutati in vocabular

Fata de sora ei mai mare , Ingrid , vorbeste mult mai mult, pot sa observ diferenta intre ele , lejer.Ingrid indruga orice , unele ii ies absolut corect , altele nu, ies amuzante, in schimb.Deja intelege orice , stie sa raspunda , sau sa ceara , orice ii trece prin cap.Ii place sa scrie, ce reuseste si ea acolo, evident, 3 linii , in toate directiile , insa este pasionata de pixuri, caiete.Ii mai plac mult maslinele si porumbul , este innebunita dupa ele (op si misie), pe limba ei .

Altele , pe fuga  , mai sunt : pi=pix, cata=cartea, manaia=banana, macaia=telecomanda, magele=mergele, ceceii=cerceii, potaiu=picior, paiu=paru, ughi=unghia, usa=usa, poata=poarta, pepeie=pepene, muchie=capsuni, pie=paine, chie=crema, aoa=telefon, misie=maslina, cacaoa=cacao , cafeaua=cafeaua , sia=sirena, pi=pieptan.

Mai sunt …multe, dar e greu sa mi le amintesc.Vor urma!

 

 

Despre varicela.Episodul 1.

Evident , ca Pastele nu ne putea prinde  in perfecta  forma, nu, trebuia sa existe ceva care sa dea peste cap niste planuri .Nu marete, dar departe de stat in casa , cu bube , mixturi si mancarimi.Prima cazuta pe frontul bubelor, mancarimilor si multor alte manifestari , este Daria.Pe final, e drept.

Saptamana trecuta , respectiv pe joi, cand ne pregateam noi ca doua garofite sa ne imbracam frumos, in rochie , ca venea inspectia la gradinita , iar tinuta obligatorie era musai rochie, nu ca ar fi fost vreun „deranj”, nicicum, am remarcat una bucata bubita pe burtica.Apoi , la o cercetare mai amanuntita , s a dovedit ca erau de fapt cam 3 bubite.Bun.Stiam ceva , ca e epidemie , ca pica toti ca pe front , insa mergeam pe aia romaneasca „mie nu mi se poate intampla”, sau ” nu acum ” , macar.Dupa o discutie cu medicul , diagnosticul mi a fost confirmat , varicela.Cu specificatia ca vreo luna , o sa am niste treaba.Multa.Ca sunt doi copii.Acum , am dat zvon in tara, am intrebat in stanga , in dreapta, cum e la copii, eu trecand prin aceasta experienta cu prietena varicela, pe la vreo 23 de ani.Experienta pe care n am uitat o si nu o voi uita , vreodata.Asadar, nu prea incurajator, din punctul meu de vedere.Aflu ca nu e chiar asa un mare bau-bau, si decid sa ma organizez si sa actionez si om mai vedea noi pe parcurs.Da, nu a fost nimic care sa ma depaseasca , sau sa o depaseasca pe Dariuca , ea fiind oricum un copil cu o capacitate de a intelege , gestiona si actiona foarte bine in momente din astea delicate.Acum , pe final, pot spune ca a trecut printr o forma usoara, nu au fost „sute ” de bube, cum primisem avertizari, nu a existat febra .La ea s a manifestat prin durere de cap in primele zile, dureri musculare si ceva mancarimi , o singura noapte, cam cea mai grea , sa zicem , datorate unor bube care au dorit ele sa erupa in niste zone mai delicate si intime.Insa , am depasit  totul cu eroism, iar exceptand consemnatul home, vreo 2 saptamani, totul a fost depasit cu destul de multa usurinta.N a fost cu plansete , cu vaiete, nu , a fost cu multa grija, cu multe explicatii, cu multe curiozitati totodata.

Asadar, varicela, este o boala care evolueaza fara sa pune probleme severe, daca se respecta cateva reguli de baza , elementare si anume : igiena , izolare, atentie pentru categoriile cu risc inalt , bebelusi, bolnavi cu boli cronice pe langa , odihna.Pe langa toate astea noi am mers si pe un regim alimentar usor, bazat pe mancaruri moi, multe lichide , legume, fructe, peste.De fapt , nimic diferit fata de o perioada normala, insa nu ne a scapat spre exemplu vreun snitel , sau vreo pizza , cum se mai intampla uneori.

Acum , exista si complicatii, da .Am citit, am auzit povesti adevarate, reale, cu cazuri care s au tratat la spital, insa atata timp cat febra nu depaseste 4 zile , cat nu exista tuse severa , care nu cedeaza niciunui tratament , daca nu  se semnaleaza bube suprainfectate sau dureri de cap severe, varicela este o boala care nici macar nu necesita tratament .Exceptand panadolul administrat atunci cand au aparut durerile de cap , noi nu am folosit absolut nimic .Local, mixtura mentolata , glicerina si bicarbonat pentru igiena intima si bucala si cam atat.

Gradul de contagiozitate este de 90%, asadar izolarea este vitala.Perioada de incubatie este de 14-21 zile, bubele apar in valuri eruptive , urmate in general de episoade de febra, la noi aceasta a lipsit cu desavarsire.Si da , atunci cand  bubele deja formeaza cruste, este momentul in care bolnavul nu mai este contagios.

Aaaa….era sa mi scape un aspect foarte important , este esential dusul, da , trebuie dus zilnic , igiena normala, nu cum am auzit ca,  „am rezistat eroic fara dus, baie , 2 saptamani”.Pfuu…cam nasol, nu eroic , zic eu.Ca poti ajunge la  niste bube suprainfectate …de toata frumusetea si nu mai e eroic cand te duci putin pe la spital.

Acum , sfatul medicului a fost sa evitam o perioada dupa refacere, colectivitatea.Pentru ca fiind o boala anergizanta , e bine sa evitam contactul cu alti crocobauri ce misuna prin gradinite.Varicela scade dramatic sistemul imunitar timp de 6 saptamani dupa refacere.Nu vom sta noi 6 saptamani , insa Daria isi va prelungi putin vacanta de Paste.

Acum suntem pe final, aproape de refacere si asteptam episodul nr 2 , care daca va exista , ne dorim sa fie la fel de usor de depasit!

Paste fericit!

Povesti cu dinti si zane

De vreo cateva zile incoace , subiectul hot la noi in casa este legat de dinti.Cand il scoatem pe urmatorul,  daca zana maseluta aduce cadouri pentru fiecare, dar ce facem daca nu mai iese alt dinte  si alte intrebari si curiozitati care mai de care.

Suntem pe doua fronturi , unul in care scoatem dinti si altul in care incep sa apara peste noapte , din senin, premolari surpriza, in cazul piticei.Zana maseluta si a inceput treaba, a lasat primul cadou , il pregateste pe cel de al doilea pentru saptamana viitoare si isi face calcule ….ca ies cu virgula , toate.

Despre subiectul dinti , noi discutam foarte mult, eu sunt extrem de exigenta cu igiena dintilor si in cazul meu si in cazul fetelor.Am mai spus, imi plac oamenii care au grija de dantura lor, care au un zambet frumos, care merg la stomatolog regulat pentru un periaj/detartraj etc.Am mers cu Daria si inainte  la stomatolog , cunostea scaunul magic , la fel cum stia ca exista in cabinet un cleste , la fel de magic , care face lucrurile mult mai usoare.La noi a functionat intotdeauna treaba cu explicatul inainte, cu vizualizat cabinet intai , cu intrebari despre ce face fiecare instrument ( la analize , procedam la fel).Adica niciodata nu i a placut sa nu stie unde mergem , sa fie luata ca din oala , asa , dintr o data.Si e normal , pentru un copil este un stres enorm asta cu analize , scos de dinti , intepat, anesteziat.Si mie imi place cand merg la analize si imi sunt aratate acele sterile , cand te anunta , stai ca te intep , stai ca iau freza.

Ea o cunoaste foarte bine si pe stomatoloaga, fiind prietena mea , asa ca increderea a fost si mai mare.Ea , este si o tipa foarte calina , care lucreaza si ea cu magie, apropo, multumim , Manu.Initial , am discutat ca mergem doar sa vedem cat de tare se misca , unde este celalalt , in gingie si mai vedem.O pregatisem si pentru momentul zero, daca va fi nevoie sa l scoatem.Ziceam mai sus, cleste magic , zane .Treaba a mers repede , dintele permanent era deja iesit mult , asa ca cel care se misca trebuia musai scos, am primit si explicatii cum  ca e bine sa i scoti pe cei de lapte , pentru a deschide drumul celorlalti, mai usor.

Un gel cu gust de guma , cica , am vrut sa l gust , eu de obicei tot ce ajunge in gura fetelor, siropuri, pastile, testez inainte, sa stiu ce le place, cum le place , ce sa evit , ce sa mai iau, a fost prima magie.Apoi a urmat clestele magic , mic , asa cum il descrisesem si eu acasa, culmea e ca eu nu stiam cu arata, am presupus ca e mic :).S a numarat pana la 3 si s a scos.

Foarte usor, fara lacrimi, cu emotii bine tinute in frau de catre Daria , mai multe am avut eu cred, cu o stapanire de sine si un curaj incredibile, pentru ca am vazut cazuri cu lacrimi de crocodil , cu tavalit pe jos, cu promisiuni si juraminte solemne ca mananca tot si va fi cel mai cuminte copil, numai sa nu ajunga acolo, pe scaun .Da, sunt mandra de ea.De cum si a gestionat ea emotiile si momentul.Totul a decurs foarte bine , apoi.Am primit primul dinte , la pachet.Ea , abia astepta sa plecam , sa imprastie vestea ca si a scos primul dinte, sa fie admirata de catre bunici si sa se intalneasca cu colegele la gradi , sa anunte ca a intrat cu succes in randul lor, al fetitelor stirbe :).

Pentru ea e ceva extraordinar, nemaintalnit, imi repeta zilnic „mami, nu mi vine sa cred ca am scos un dinte!”.Acum , are multe intrebari , cand il scoatem pe urmatorul , daca Zana aduce de fiecare data cadouri, cum o sa arate ea fara mai multi dinti si altele.Saptamana viitoare , il scoatem pe urmatorul , abia asteapta!

Seara , l a asezat frumos sub perna , intr un saculet, cu rugamintea sa primeasca cadoul Zanei.Si Zana si a facut treaba, normal, ca asa e frumos, sa te tii de promisiuni .

Daria-5 ani si 8 luni, primul dinte de lapte scos

Va urma,

Despre fericire

A fost ziua fericirii.Pe noi ne copleseste in fiecare zi , multumim lui Dumnezeu.Avem sute de motive sa fim fericiti, sa zambim, sa traim frumos.Primele care intra in lista noastra cu fericire si iubire si zambete sunt evident fetele noastre.Care fete,  cresc si ne trezesc la realitate diverse momente, cum ar fi faptul ca acum doua saptamani am inscris copilul mare la scoala.Si daca ea inca nu are emotii prea mari, mie mi s a strans ceva in piept cand am intrat sa o inscriu.Sau cum deunazi , am constatat ca sosetele mele ii vin ei , si ale ei imi vin mie .Constatare venita in urma unui episod in care trebuia sa plec urgent si camera era ocupata de copilul mic care dormea .Asa ca am imprumutat  de la ea si mare mi a fost uimirea cand am observat ca merge.La fel impartim esarfele, parfumurile. Ieri , a urmat un alt episod , haios, emotionant , asteptat de Daria.Mai toate colegele de la gradinita sau prietene , au inceput sa si schimbe dintii.Am discutat care e procesul, cum se intampla, cum vine Zana Maseluta si lasa cadouri, cum mami o sa incerce sa i pastreze intr o cutiuta pe toti etc.Si a tot asteptat.Si nimic. Ea are inca dentitia de lapte, perfecta , integra.Si ne apropiem de 6 ani.Bun.Ieri , a ajuns acasa intr un suflet, emotionata toata, cu niste zeci de intrebari pe secunda, pentru ca , surpriza i se misca un dinte.Si se misca bine de tot, nu i mai dau mai mult de 2 saptamani.Acum, eu recunosc ca nu am cercetat, cautat informatii, cum e mai bine , sa cada singur , sa mergem noi la stomatolog, iar azi mi am propus sa sun stomatologul sa vedem cum e mai bine .De la dintisorul asta care se misca s a creat o nebunie totala.Pentru ca era extrem de fericita ca ii vor cadea dintii :).Si si a anuntat bunici, amici, colegi , ca urmeaza sa intre si ea in randul lumii. Si noi am ramas pret de cateva minute , ieri, cugetand , pe unde au trecut aproape 6 ani, cum urmeaza etape noi.Asadar avem in casa un copil cauia incep sa i cada dintii si unul caruia abia ii apar.Ne am amuzat putin , ieri. Copilul mic , este si el fericit la maxim.Pentru ca devine independent.Pentru ca descopera cate poate sa faca , pentru ca vorbeste aproape orice , iar noi suntem „socati” , pentru ca Daria a vorbit destul de tarziu, respectiv dupa doi ani. Are un vocabular foarte complex , l am pierdut deja din cap , pentru ca le uit , insa ma surprinde cum ii ies din gura cuvinte pe care nici macar nu le am „repetat ” cu ea .Adica , le culege din mers .Aseara a venit la mine in brate si mi a zis „biuza”, adica bluza , pe care a si aratat o.Asadar , toate au logica , sunt corelate corect, stie perfect ce vrea sa spuna .E atat de amuzanta, uneori!Pentru ca incepe perioada in care urechile noastre aud niste cuvinte atat de amuzante, inca uneori le folosim si noi, in joaca cu fetele. Ultimele pe care mi le amintesc sunt : „buca=broasca, bie=bile, nanie=danonino (vede reclama la tv), sasa=sare, giochie=jucarie, piii=copiii, deaca=geaca, cochie=caciula, anu=aluna, op=porumb (pe care il iubeste , efectiv), moc=guma de mestecat. Cand iesim afara imi spune sa i dau „deaca si cochie” , isi ia incaltarile si mi le pune in brate si trebuie sa plecam.Recunoaste locuri in care mergem frecvent, sau stradute .Ne anunta cu doua strazi inainte , ca mergem la Daria , sa o luam de la gradinita , fara sa discutam inainte, unde mergem .La fel , la bunici , sau cand cumparam pizza. Este fascinata de copii, este dependenta de Daria si o iubeste atat de mult! Iarasi, stau si ma uit in spate si constat ca mai am 3 luni pana reincep job-ul, ea implineste 2 ani, Daria merge la scoala…..e un an foarte plin pentru noi, cu episoade de acomodare pentru toata familia, cu reorganizare , cu planificare , de teme, de program , de vacanta, de multe.Sper sa fie un an bun, inceputul a fost nu prea ok…tocmai de trecusem prin doua ture ale minunatei si misterioasei viroze , care ne a lovit pe toti, fara exceptie, caci Ingrid iarasi a racit.Sper sa fim bine si sa se mai aseze niste lucruri , pe care inceputul de an le a vrut asa….aruncate , ca noi sa le prindem apoi. Insa noi tot avem motive de fericire , in fiecare zi , in fiecare secunda !

De la munte

Weekendul asta am fugit la munte.Am facut bagajele, ne am luat copiii si dusi am fost.Asa , pe nepregatite , pe ultima suta de metri.Si a fost foarte frumos.Fetele s au distrat la maxim , noi ne am simtit foarte bine, ba chiar am mancat la un restaurant , ceea ce pentru multi pare imposibil , cum sa faci fata cu doi copii, apuci sa faci ceva, da , apuci sa faci multe daca vrei  , zapada a fost din plin , sanius, obraji cu bujori, si copii fericit.Si parinti multumiti ca au reusit sa fuga un weekend la munte.Si pentru ca ne a placut , peste 2 saptamani repetam figura , cu fetele si cu o gasca mare de prieteni.Abia asteptam, fetele la fel!Daria ne tot intreaba cand se fac doua saptamani !

Această prezentare necesită JavaScript.