Despre ghiozdane, vise si curiozitati

Peste o saptamana ne asteapta o zi extrem de emotionanta.De ambele parti , pentru ca si noi si Daria , suntem nerabdatori, curiosi, emotionati si in acelasi timp constienti de cum au trecut 6 ani pe langa noi , de faptul ca intr o saptamana vom avea un scolar in familie.Pentru ca in momentul in care ajungi in fata unor etape precum scoli, gradinite , examene, parca iti dai seama cum au trecut niste ani , cum apar capitole noi , provocari , asteptari , vise si dorinte.
Daria, este nerabdatoare , toata vacanta , am vorbit despre cum va fi la scoala, oare cum vor fi colegii, doamna invatatoare, cum va arata clasa, cum vor fi temele si multe altele , curiozitati normale , pe care am incercat sa le depasim cu multa rabdare , cuvinte alese cu grija si multa intelepciune.Pentru ca , am incercat sa i prezint acest nou capitol , un pic mai ….cald, mai apropiat de ceea ce isi imagineaza ea , realitatea fiind de fapt , mai dura , da , cu multe teme , cu ghiozdane pline cu carti si timp zero pentru o  copilarie, care se sfarseste cam brusc, atunci cand intra in acest sistem .
Nu stiu cati copii sunt pregatiti din punct de vedere emotional , atunci cand incep scoala.Iar daca se adauga si niste ghiozadane pline cu carti , caiete si niste zeci de teme pentru acasa , sau mai grav o voce ridicata a invatatorului , multi se pierd , inca de la inceput .

Ghiozdanul ei , e plin cu vise , momentan .Cu dorinte , cu timp de joaca , cu teme putine , cu zburdat in drum spre scoala si rasete cand se intoarce .Ochii ii sclipesc de curiozitate , atunci cand vorbim despre scoala.Si voi incerca cat pot sa nu o dezamagesc , stiu ca are o invatatoare care o va ajuta foarte mult , care ii va aborda „altfel” , macar emotional.Si mai stiu ca noi , parintii , putem fi vocea unor schimbari , daca dorim .

E mult de discutat despre sistemul de invatamant , despre lacune , despre abordari si respect , despre programe si activitati.Sunt convinsa ca voi scrie mult despre acest capitol.

Va urma ,

Anunțuri

2 ani

Am fost atat de prinsa cu diverse lucruri,  timp putin , intoarcerea la servici ,  incat nu am apucat sa  scriu absolut nimic , pe 15 august , cand Ingriduta noastra a implinit 2 ani.Petrecerea a fost una restransa , cu prieteni mici si mari , insa cu multa veselie, energie , tort si dorinte.

Ingrid a  progresat extrem de mult , in ultimele …6 luni .A doua aniversare , ne a prins cu un capitol incheiat cu succes , respectiv renuntarea la pampers .A fost extrem de simplu , ea a fost pregatita pentru asta , asa ca lucrurile au mers foarte bine.Suntem in punctul in care nu mai exista „scapari, accidente” , totul este controlat si gestionat foarte bine de catre pitica.

Conversational , iarasi a inregistrat progrese enorme, adica vorbeste absolut orice , intelegi tot ceea ce doreste, stie sa ceara , stie sa intrebe , sa raspunda .Are niste cuvinte care ne amuza teribil , cum ar fi , biscuite, care este ” niche”.Isi pastreaza cateva cuvinte , pe care doar noi , cei din familie , stim sa le traducem , in rest , vorbeste destul de corect , pentru cei 2 ani ai ei.Au inceput si propozitii scurte, gen , „mami, pec =mami plec”.

Dentitia este aproape completa , cu exceptia unui canin, care ne da mici batai de cap , insa scapam curand .Este extrem de independenta , nu vrea sa urce cu cineva, ci doar singura , supravegheata din spate , de noi.Cele trei etaje ale blocului , le urca singura .Este extrem de vesela si amuzanta, atunci cand zambeste , poti observa cum ii rad inclusiv ochisorii, are o expresie atat de frumoasa, inca te lipesti imediat de ea.Este foarte sociabila , Daria era mai reticenta , spre exemplu .Ingrid , de cateva luni , vorbeste cu oricine, saluta , daca este chemata , se duce, vorbeste , rade.Este foarte curajoasa , vad in ea o persoana extrem de stabila, puternica si ambitioasa , cand va creste.O vad ca va sti ce vrea , atunci cand va fi cazul , este foarte hotarata, in decizii , actiuni.Poti vedea foarte simplu aceste lucruri , inca de acum , desi pare poate nerelevant , conturul personalitatii ei se intrezareste daca stai sa analizezi putin.

Este o perioada foarte frumoasa , in care  , ele doua , se apropie si mai mult , se cunosc si mai mult , incep sa faca echipe , la joaca , sa se ajute , Daria o implica in absolut orice , drept dovada ca ea s a dezvoltat atat de rapid , datorita ajutorului Dariei.Sunt extrem de diferite , insa se completeaza atat de bine.E minunat cand le vad cum isi gasesc activitati comune , cum Daria ii povesteste, cum ii explica atunci cand cea mica  nu reuseste ceva.Au fost surprinse de Alin , acum ceva timp , cand stateau in dormitorul lor , iar Daria ii spunea ca o iubeste si ca vor fi cele mai bune prietene , cand vor fi mari.Exista un soi de  echilibru intre personalitatile lor atat de diferite , tumultul si agitatia Ingridutei sunt atenuate de rabdarea si toleranta Dariei, astfel incat  de cele mai multe ori , nu ies certuri, scantei , cum ne gandeam noi ca va fi , la un moment dat.

E frumos, sunt minunate , in fiecare zi descoperim cate ceva la fiecare , in fiecare zi mai invatam cate ceva.Si stiu ca mai sunt multe lucruri frumoase , care ne asteapta .

Pentru cei 6 ani

Dariuta mea draga ,

Nu puteam sa nu scriu aici , cateva randuri, intr un moment atat de important pentru tine si pentru noi….pentru cei 6 anisori ai tai, pentru petrecerea pe care ai asteptat o atat de mult , pentru ca ai avut invitate personaje preferate ….pentru ca ai fost alaturi de prietenii tai dragi …

Iti doresc …iubire , draga mea draga , noroc, curaj sa fii tu, curaj sa infrunti orice umbra , sau nereusita,  sau orice ti se va parea ca sta in calea ta.Iti doresc fericire , oameni frumosi  in preajma ta  , calzi , la fel ca tine .

Iti mai doresc sa ti pastrezi zambetul asta minunat , de acum , plin de inocenta.Putin din privirea ochisorilor tai mici , insa plini de  visuri  si planuri marete.Sa fii buna , Dariuta mea , sa fii inteleapta , toleranta, ambitioasa atunci cand trebuie.

Sa ti amintesti cum discutam noi seara , despre diverse , cum ai procedat intr o situatie , daca a fost bine ori nu. Sa nu renunti niciodata atunci cand tu consideri ca poti , ca merita .Eu te voi sprijini, intotdeauna.

Acum….iti doresc sa te bucuri de copilarie , sa te joci, draga mea , sa visezi, sa te lasi purtata oriunde vei vrea tu , mai tarziu, va veni o vreme , in care vei fi conditionata , poate, sa razi , sa joci sotronul , in fata blocului, la bunici, sa alergi oriunde vor piciorusele si inima ta , sa dormi pana tarziu, sa scrii atunci cand ai tu chef si sa intram in casa , doar atunci cand obosim , de atata joaca si alergat.

Te iubim , Dariuta noastra!

iulie 2015,

Un capitol

Marturisesc ca m am tinut tare , doar pentru a nu o emotiona pe ea , mai mult decat era.Insa am avut un nod in gat , mai toata serbarea ei.Ultima ei serbare, de la gradinita.S a pregatit foarte mult , a asteptat cu foarte mare nerabdare sa vina si acest moment , desi parca am simtit o ca ar mai vrea un ragaz, ca ar mai vrea ca timpul sa se opreasca putin , acolo.Rolul de anul acesta a fost unul cu o incarcatura suficient de mare , cat sa i ridice emotiile mai mult decat erau .Insa si a dozat totul perfect, mi a demonstrat din nou cat de organizata , cat de stapana pe diverse  situatii poate fi , desi emotiile erau foarte mari.La final, si a imbratisat educatoarea, in semn de multumire pentru tot ceea ce a invatat, pentru cei 3 ani petrecuti impreuna, imbratisare urmata de promisiunea solemna ca isi ia  doar la revedere.Am simtit o ca are regrete, acasa cand am ajuns,  a scos fotografiile de la inceputul gradinitei , cand grupa era completa, si a nominalizat toti colegii si si a amintit momente haioase petrecute cu ei.Am incercat sa o ajut , pentru copii pragurile acestea sunt foarte importante.I am explicat ca intr adevar este un capitol care se incheie , insa vor urma momente frumoase si mai departe , o data cu scoala.I am promis ca vom vizita gradinita , colegii, clasa ei , ori de cate ori va dori acest lucru , ca de anul viitor , Ingrid va invata in aceeasi clasa, cu aceeasi educatoare , chiar cu o parte din colegii mici , care au ramas.Si vom merge in fiecare zi , sa o luam , ocazie cu care va zabovi, in curtea gradinitei , cu colegii ramasi.I am mai spus ca are o invatatoare foarte buna , care nu o va incarca cu teme , dictari , concursuri etc.Si ca se va apropia de ea , asa cum s a apropiat si de educatoare , ca vor veni colegi si prieteni noi in viata ei , ca e o etapa la fel de frumoasa daca stie sa caute momente speciale.

Si a pastrat obiceiul din timpul gradinitei , atunci cand ajungea acasa.Aseza caietele pentru copii, isi punea pantofi cu toc si incepeau gradinita, ea fiind educatoarea, de fapt.A pastrat si acum intonatia, obiceiurile educatoarei, dovada ca a avut un rol important in viata ei, mai ales ca ea este genul de copil care isi cauta repere, modele.

Noi , suntem socati.Pentru ca peste 2 saptamani , ea va implini 6 ani, pentru ca din toamna , ea va fi eleva .Si stam si ne amintim cum abia o puteam aduna , s o luam in brate, la cat de mica era, cand a aparut in viata noastra.Si cum ne uitam si la cealalta , care pe zi ce trece devine si ea un personaj cu dorinte, cu ambitii, cu personalitate.

Acum ne pregatim de vacanta, de petrecerea de ziua ei si de reintoarcerea mea la servici.Cam greu, de altfel, dupa 2 ani , e nevoie de ceva mobilizare , insa daca le stiu pe ele bine , mut muntii din loc daca e nevoie.

Despre varicela.Episodul 1.

Evident , ca Pastele nu ne putea prinde  in perfecta  forma, nu, trebuia sa existe ceva care sa dea peste cap niste planuri .Nu marete, dar departe de stat in casa , cu bube , mixturi si mancarimi.Prima cazuta pe frontul bubelor, mancarimilor si multor alte manifestari , este Daria.Pe final, e drept.

Saptamana trecuta , respectiv pe joi, cand ne pregateam noi ca doua garofite sa ne imbracam frumos, in rochie , ca venea inspectia la gradinita , iar tinuta obligatorie era musai rochie, nu ca ar fi fost vreun „deranj”, nicicum, am remarcat una bucata bubita pe burtica.Apoi , la o cercetare mai amanuntita , s a dovedit ca erau de fapt cam 3 bubite.Bun.Stiam ceva , ca e epidemie , ca pica toti ca pe front , insa mergeam pe aia romaneasca „mie nu mi se poate intampla”, sau ” nu acum ” , macar.Dupa o discutie cu medicul , diagnosticul mi a fost confirmat , varicela.Cu specificatia ca vreo luna , o sa am niste treaba.Multa.Ca sunt doi copii.Acum , am dat zvon in tara, am intrebat in stanga , in dreapta, cum e la copii, eu trecand prin aceasta experienta cu prietena varicela, pe la vreo 23 de ani.Experienta pe care n am uitat o si nu o voi uita , vreodata.Asadar, nu prea incurajator, din punctul meu de vedere.Aflu ca nu e chiar asa un mare bau-bau, si decid sa ma organizez si sa actionez si om mai vedea noi pe parcurs.Da, nu a fost nimic care sa ma depaseasca , sau sa o depaseasca pe Dariuca , ea fiind oricum un copil cu o capacitate de a intelege , gestiona si actiona foarte bine in momente din astea delicate.Acum , pe final, pot spune ca a trecut printr o forma usoara, nu au fost „sute ” de bube, cum primisem avertizari, nu a existat febra .La ea s a manifestat prin durere de cap in primele zile, dureri musculare si ceva mancarimi , o singura noapte, cam cea mai grea , sa zicem , datorate unor bube care au dorit ele sa erupa in niste zone mai delicate si intime.Insa , am depasit  totul cu eroism, iar exceptand consemnatul home, vreo 2 saptamani, totul a fost depasit cu destul de multa usurinta.N a fost cu plansete , cu vaiete, nu , a fost cu multa grija, cu multe explicatii, cu multe curiozitati totodata.

Asadar, varicela, este o boala care evolueaza fara sa pune probleme severe, daca se respecta cateva reguli de baza , elementare si anume : igiena , izolare, atentie pentru categoriile cu risc inalt , bebelusi, bolnavi cu boli cronice pe langa , odihna.Pe langa toate astea noi am mers si pe un regim alimentar usor, bazat pe mancaruri moi, multe lichide , legume, fructe, peste.De fapt , nimic diferit fata de o perioada normala, insa nu ne a scapat spre exemplu vreun snitel , sau vreo pizza , cum se mai intampla uneori.

Acum , exista si complicatii, da .Am citit, am auzit povesti adevarate, reale, cu cazuri care s au tratat la spital, insa atata timp cat febra nu depaseste 4 zile , cat nu exista tuse severa , care nu cedeaza niciunui tratament , daca nu  se semnaleaza bube suprainfectate sau dureri de cap severe, varicela este o boala care nici macar nu necesita tratament .Exceptand panadolul administrat atunci cand au aparut durerile de cap , noi nu am folosit absolut nimic .Local, mixtura mentolata , glicerina si bicarbonat pentru igiena intima si bucala si cam atat.

Gradul de contagiozitate este de 90%, asadar izolarea este vitala.Perioada de incubatie este de 14-21 zile, bubele apar in valuri eruptive , urmate in general de episoade de febra, la noi aceasta a lipsit cu desavarsire.Si da , atunci cand  bubele deja formeaza cruste, este momentul in care bolnavul nu mai este contagios.

Aaaa….era sa mi scape un aspect foarte important , este esential dusul, da , trebuie dus zilnic , igiena normala, nu cum am auzit ca,  „am rezistat eroic fara dus, baie , 2 saptamani”.Pfuu…cam nasol, nu eroic , zic eu.Ca poti ajunge la  niste bube suprainfectate …de toata frumusetea si nu mai e eroic cand te duci putin pe la spital.

Acum , sfatul medicului a fost sa evitam o perioada dupa refacere, colectivitatea.Pentru ca fiind o boala anergizanta , e bine sa evitam contactul cu alti crocobauri ce misuna prin gradinite.Varicela scade dramatic sistemul imunitar timp de 6 saptamani dupa refacere.Nu vom sta noi 6 saptamani , insa Daria isi va prelungi putin vacanta de Paste.

Acum suntem pe final, aproape de refacere si asteptam episodul nr 2 , care daca va exista , ne dorim sa fie la fel de usor de depasit!

Paste fericit!

De la munte

Weekendul asta am fugit la munte.Am facut bagajele, ne am luat copiii si dusi am fost.Asa , pe nepregatite , pe ultima suta de metri.Si a fost foarte frumos.Fetele s au distrat la maxim , noi ne am simtit foarte bine, ba chiar am mancat la un restaurant , ceea ce pentru multi pare imposibil , cum sa faci fata cu doi copii, apuci sa faci ceva, da , apuci sa faci multe daca vrei  , zapada a fost din plin , sanius, obraji cu bujori, si copii fericit.Si parinti multumiti ca au reusit sa fuga un weekend la munte.Si pentru ca ne a placut , peste 2 saptamani repetam figura , cu fetele si cu o gasca mare de prieteni.Abia asteptam, fetele la fel!Daria ne tot intreaba cand se fac doua saptamani !

Această prezentare necesită JavaScript.

 

 

Decalogul febrei

Asadar, noi am inceput anul 2015 , minunat.Cuprinsi de o viroza , cum nu am mai patit de multa vreme.Sau poate deloc, avand in vedere ca Alin a zacut efectiv 5 zile , fara vlaga, sub tratament si la un pas de a ne prezenta la urgente.A urmat Daria, la ea s a manifestat mai putin agresiv , insa mare mi a fost mirarea cand am vazut pentru prima oara  cum termometrul urca ametitor spre 40 , cu antitermice cu tot.A fost momentul in care am mai descoperit niste treburi legate de febra.Si am mai descoperit ca niciodata nu stii suficient de multe si ca fiecare experienta difera si ca sunt multe lectii de insusit.

Daca la Daria am reusit cat de cat ca in 4 zile sa o punem pe picioare, cu Ingrid a fost mult mai dificil.Punctul culminant , la ea s a manifestat.Parca a adunat totul de la ei doi si da i si trage.A fost primul moment in care am fost la un pas , foarte mic , de internare.Asta pentru ca  orice ii ajungea in stomac era scos afara, desi ea incerca sa bea lichide.De mancare nu se punea problema , pentru ca nu putea inghiti cu amigdalele lipite.Am inteles, nici macar n am insistat.Am insistat pe hidratare, controlul febrei.Care febra , ne a scapat de sub control de cateva ori , insa am reusit sa prindem fraiele.Si momentul in care singurele care ajutau erau impachetarile , care au fost sfinte.

Febra care nu ceda sub antitermice , 3 administrate simultan, pe gura, supozitoare, oricum, pentru ca stadiul virozei era mult prea avansat.Dupa 3 zile de antitermice, a urmat antibioticul, pentru ca deja lucrurile s au complicat.
Antibiotic pe care il urmaream ca pe o comoara , si ne rugam sa l tina 30 de minute cat sa fie ok si sa plece din stomac.Nu stiu cum , dar am reusit.Au urmat apoi crizele de epistaxis, despre care recunosc ca nu stiam mai nimic, cum sa o asez , ce sa i fac, cum sa i fac .Am trecut si de astea, slava Domnului.

Si recunosc ca au fost multe necunoscute, pe care cu primul copil nu le am experimentat.Si recunosc ca la un moment dat , m am panicat , eu care sunt foarte stapana pe situatii ce tin de sanatate , pericole.Adica nu sunt genul sa ma blochez , sa fiu inviata cu apa, cum ar veni, ci sunt destul de cerebrala si rapida in reactii atunci cand e nevoie.Insa , starea in care era la un moment dat , Ingrid, letargica, febra atatea zile, nesomn, respiratie extrem de grea , pentru ca erau si niste tone de muci, peste toate, la un pas de deshidratare, m au panicat la un moment dat.

Dupa a treia doza de antibiotic , lucrurile s au mai linistit putin si atunci am avut timp sa mi limpezesc putin mintea si sa vad ce e de facut mai departe.A fost o perioada extrem de dificila.Veneam dupa niste nopti nedormite cu Daria, cu tuse , cu voma, cu febra , cu de toate.Au urmat niste nopti si zile  cu mult peste cele cu Daria, asa ca dupa aproape 2 saptamani de la Revelion , reuseam sa mi spal parul si sa ies o ora din casa.Si sa dorm cateva ore.Si sa constat ca am slabit brusc vreo 3 kg si ca au mai aparut cateva riduri pe fata.Da, pe mine ma consuma foarte mult episoade de genul acestora.

Asadar, ce trebuie sa stii despre febra ….nu i mare lucru , cel mai important este controlul ei si al tau, in momentele alea.Si sa constientizezi ca febra nu i chiar un mare  bau-bau, ci e un semn ca organismul porneste motoarele in lupta cu boala, ca febra e un simptom si nu o boala in sine , ca impachetarile sunt sfinte, ca un copil nu trebuie imbracat mai gros , ci dimpotriva dezbracat la piele in episoade febrile, hidratat, sub orice forma, biberon , lingurinta, seringa, oricum , e vital sa consume lichide, ca inainte de a fugi la spital , e important sa incerci sa i scazi febra si sa nu pleci cu un copil febril in brate, doar pentru ca ai senzatia ca situatia te depaseste.Acelasi lucru il vor face si la spital, scaderea febrei,  in primul rand.

Am re(descoperit) , de fapt am constatat cum ca la noi Panadol este apa de ploaie si singurele care ne au fost aliati au fost Nurofen si Ibalgin.Si supozitoarele, da.

Am scapat , acum fetele sunt bine , sper sa nu mai repetam episoade de genul acesta, desi e cam imposibil , mai ales cand sunt mai multi copii in familie si unul care merge si in colectivitate.